10:1 Muwtele moarte stricq wi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot awa, puyinq nebunie biruie knyelepciunea wi slava.
10:2 Inima knyeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stknga lui.
10:3 Wi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot ki lipsewte mintea, wi spune tuturor cq este un nebun!
10:4 Cknd izbucnewte kmpotriva ta mknia celuice stqpknewte, nu-yi pqrqsi locul, cqci skngele rece te pqzewte de mari pqcate.
10:5 Este un rqu pe care l-am vqzut supt soare, ca o grewalq, care vine dela celce ckrmuiewte:
10:6 nebunia este pusq kn dregqtorii knalte, iar bogayii stau kn locuri de jos.
10:7 Am vqzut robi cqlqri, wi voivozi mergknd pe jos ca niwte robi.
10:8 Cine sapq groapa altuia, cade el kn ea, wi cine surpq un zid, va fi muwcat de un sarpe.
10:9 Cine sfarmq pietre, este rqnit de ele, wi cine despicq lemne este kn primejdie.
10:10 Cknd se tocewte ferul, wi rqmkne neascuyit, trebuie sq-yi kndoiewti puterile; de aceea la izbkndq ajungi prin knyelepciune.
10:11 Cknd muwcq warpele, fiindcq n`a fost vrqjit, vrqjitorul n`are niciun ckwtig din mewtewugul lui.
10:12 Cuvintele unui knyelept sknt plqcute, dar buzele nebunului ki aduc pieirea.
10:13 Cel dintki cuvknt care -i iese din gurq este nebunie, wi cel din urmq este o nebunie wi mai rea.
10:14 Nebunul spune o mulyime de vorbe, mqcarcq omul nu wtie ce se va kntkmpla, wi cine -i va spune ce va fi dupq el?
10:15 Truda nebunului obosewte pe celce nu cunoawte drumul spre cetate.
10:16 Vai de tine, yarq, al cqrei kmpqrat este un copil, wi ai cqrei voivozi benchetuiesc de dimineayq!
10:17 Ferice de tine yarq, al cqrei kmpqrat este de neam mare, wi ai cqrei voivozi mqnkncq la vremea potrivitq, ca sq-wi kntqreascq puterile, nu ca sq se dedea la beyie!
10:18 Cknd mknile sknt lenewe, se lasq grinda, wi cknd se lenevesc mknile, plouq kn casq.
10:19 Ospeyele se fac pentru petrecere, vinul knveselewte viaya, iar argintul le dq pe toate.
10:20 Nu blestema pe kmpqrat, nici chiar kn gknd, wi nu blestema pe cel bogat kn odaia kn care te culci; cqci s`ar putea kntkmpla ca pasqrea cerului sq-yi ducq vorba, wi un sol knaripat sq-yi dea pe fayq vorbele.
