57:1 Piere cel neprihqnit, wi nimqnui nu -i pasq; se duc oamenii de bine wi nimeni nu ia aminte cq din pricina rqutqyii este luat cel neprihqnit.
57:2 El kntrq kn pace kn groapa lui: cel ce umblq pe drumul cel drept, se odihnewte kn culcuwul lui.
57:3 ,,Dar voi, apropiayi-vq kncoace fii ai vrqjitoarei, sqmknya precurvarului wi a curvei!
57:4 De cine vq bateyi voi joc? Kmpotriva cui vq deschideyi voi gura larg, wi scoateyi limba? Nu sknteyi voi niwte copii ai pqcatului, o sqmknyq a minciunii,
57:5 care se kncqlzewte pentru idoli supt orice copac verde, care junghie pe copii kn vqi, supt crqpqturile stkncilor?
57:6 Kn pietrele lustruite din pkraie este partea ta de mowtenire, ele sknt soarta ta; lor le torni wi jertfe de bquturq, wi le aduci daruri de mkncare: ,Pot Eu sq fiu nesimyitor la lucrul acesta?
57:7 Pe un munte knalt wi ridicat kyi faci culcuwul; tot acolo te sui sq aduci jertfe.
57:8 Kyi pui pomenirea kn dosul uwii wi uwiorilor; cqci, departe de Mine, kyi ridici knvelitoarea wi te sui kn pat, kyi lqrgewti culcuwul, wi faci legqmknt cu ei, kyi place legqtura cu ei, wi iei seama la semnul lor.
57:9 Te duci la kmpqrat cu untdelemn, kyi knmulyewti miresmele, kyi trimeyi solii departe, wi te pleci pknq la locuinya moryilor.
57:10 Obosewti mergknd, wi nu zici: ,Kncetez!` Tot mai gqsewti putere kn mkna ta: De aceea nu te doboarq kntristarea.
57:11 Wi de cine te sfiai, de cine te temeai, de nu Mi-ai fost credincioasq, de nu yi-ai adus aminte, wi nu yi -a pqsat de Mine? Wi Eu tac, wi kncq de multq vreme: de aceea nu te temi tu de Mine.
57:12 Dar acum kyi voi da pe fayq neprihqnirea, wi faptele tale nu-yi vor folosi!
57:13 Wi atunci sq strigi, wi sq te izbqveascq mulyimea idolilor tqi! Cqci ki va lua vkntul pe toyi, o suflare ki va ridica. Dar celce se kncrede kn Mine va mowteni yara, wi va stqpkni muntele Meu cel sfknt.`` -
57:14 Wi El zice: ,,Croiyi, croiyi drum, pregqtiyi calea, luayi orice piedicq din calea poporului Meu!
57:15 Cqci awa vorbewte Cel Prea Knalt, a cqrui locuinyq este vecinicq wi al cqrui Nume este sfknt. ,Eu locuiesc kn locuri knalte wi kn sfinyenie; dar sknt cu omul zdrobit wi smerit, ca sq knviorez duhurile smerite, wi sq kmbqrbqtez inimile zdrobite.
57:16 Nu vreau sq cert kn veci, nici sq yin o mknie necurmatq, cknd knaintea Mea cad kn lewin duhurile, wi sufletele pe cari le-am fqcut.
57:17 Din pricina pqcatului lqcomiei lui, M`am mkniat wi l-am lovit, M`am ascuns, kn supqrarea Mea, wi cel rqzvrqtit a urmat wi mai mult pe cqile inimii lui.
57:18 I-am vqzut cqile, wi totuw kl voi tqmqdui; kl voi cqlquzi, wi -l voi mkngkia, pe el wi pe ceice plkng kmpreunq cu el.
57:19 Voi pune lauda pe buze: ,Pace, pace celui de departe wi celui de aproape! -zice Domnul-Da Eu kl voi tqmqdui!
57:20 Dar cei rqi sknt ca marea knfuriatq, care nu se poate liniwti, wi ale cqrei ape aruncq afarq noroi wi mkl.``
