7:1 Soarta omului pe pqmknt este ca a unui ostaw, wi zilele lui sknt ca ale unui muncitor cu ziua.

7:2 Cum suspinq robul dupq umbrq, cum kwi awteaptq muncitorul plata,

7:3 awa am eu parte de luni de durere, wi partea mea sknt nopyi de suferinyq.

7:4 Mq culc, wi zic: ,Cknd mq voi scula? Cknd se va sfkrwi noaptea?` Wi mq satur de frqmkntqri pknq kn revqrsatul zorilor.

7:5 Trupul mi se acopere cu viermi wi cu o coajq pqmkntoasq, pielea-mi crapq wi se desface.

7:6 Zilele mele sboarq mai iuyi deckt suveica yesqtorului, se duc wi nu mai am nicio nqdejde!

7:7 Adu-Yi aminte, Dumnezeule, cq viaya mea este doar o suflare! Ochii mei nu vor mai vedea fericirea.

7:8 Ochiul, care mq privewte, nu mq va mai privi; ochiul tqu mq va cquta, wi nu voi mai fi.

7:9 Cum se risipewte norul wi trece, awa nu se va mai ridica celce se pogoarq kn Locuinya moryilor!

7:10 Nu se va mai kntoarce kn casa lui, wi nu-wi va mai cunoawte locul kn care locuia.

7:11 De aceea nu-mi voi yinea gura, ci voi vorbi kn neliniwtea inimii mele, mq voi tkngui kn amqrqciunea sufletului meu.

7:12 Oare o mare sknt eu, sau un balaur de mare, de-ai pus strajq kn jurul meu?

7:13 Cknd zic: ,Patul mq va uwura, culcuwul kmi va alina durerile,`

7:14 atunci mq knspqimknyi prin visuri, mq kngrozewti prin vedenii.

7:15 Ah! aw vrea mai bine gktuirea, mai bine moartea deckt aceste oase!

7:16 Le dispreyuiesc!... nu voi trqi kn veci... Lasq-mq, cqci doar o suflare mi -i viaya!

7:17 Ce este omul, ca sq-Yi pese atkt de mult de el, ca sq iei seama la el,

7:18 sq -l cercetezi kn toate dimineyile, wi sq -l kncerci kn toate clipele?

7:19 Cknd vei knceta odatq sq mq privewti? Cknd kmi vei da rqgaz sq-mi knghit scuipatul?

7:20 Dacq am pqcqtuit, ce pot sq-Yi fac, Pqzitorul oamenilor? Pentruce m`ai pus yintq sqgeyilor Tale, de am ajuns o povarq chiar pentru mine knsumi?

7:21 Pentruce nu-mi ieryi pqcatul, wi pentruce nu-mi uiyi fqrqdelegea? Cqci voi adormi kn yqrknq, wi cknd mq vei cquta, nu voi mai fi!``