140:1 (Cqtre mai marele ckntqreyilor. Un psalm al lui David.) Scapq-mq, Doamne, de oamenii cei rqi! Pqzewte-mq de oamenii asupritori,

140:2 cari cugetq lucruri rele kn inima lor, wi sknt totdeauna gata sq aykye rqzboiul!

140:3 Ei kwi ascut limba ca un warpe, au pe buze o otravq de nqpkrcq. -

140:4 Pqzewte-mq, Doamne, de mkinile celui rqu! Ferewte-mq de oamenii asupritori, cari se gkndesc sq mq doboare!

140:5 Niwte kngkmfayi kmi kntind curse wi layuri, pun reyele dealungul drumului, wi kmi kntind capcane. -(Oprire).

140:6 Eu zic Domnului: ,,Tu ewti Dumnezeul meu! Ia aminte, Doamne, la glasul rugqciunilor mele!

140:7 Doamne, Dumnezeule, tqria mkntuirii mele, Tu-mi acoperi capul kn ziua luptei.``

140:8 Nu kmplini, Doamne, dorinyele celui rqu, nu lqsa sq -i izbuteascq planurile, ca sq nu se fqleascq! -(Oprire).

140:9 Asupra capului celor ce mq knconjoarq sq cadq nelegiuirea buzelor lor!

140:10 Cqrbuni aprinwi sq cadq peste ei! Kn foc sq fie aruncayi, kn adkncuri, de unde sq nu se mai scoale!

140:11 Omul cu limba mincinoasq nu se kntqrewte pe pqmknt, wi pe omul asupritor, nenorocirea kl pawte wi -l duce la pierzanie.

140:12 Wtiu cq Domnul face dreptate celui obijduit, dreptate celor lipsiyi.

140:13 Da, cei neprihqniyi vor lquda Numele Tqu, oamenii fqrq prihanq vor locui knaintea Ta.