42:1 (Cqtre mai marele ckntqreyilor. Ckntarea fiilor lui Core.) Cum dorewte un cerb izvoarele de apq, awa Te dorewte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule!

42:2 Sufletul meu knseteazq dupq Dumnezeu, dupq Dumnezeul cel viu; cknd mq voi duce wi mq voi arqta knaintea lui Dumnezeu?

42:3 Cu lacrqmi mq hrqnesc zi wi noapte, cknd mi se zice fqrq kncetare: ,,Unde este Dumnezeul tqu?``

42:4 Mi-aduc aminte, wi-mi vqrs tot focul inimii kn mine, cknd mq gkndesc cum mergeam knconjurat de mulyime, wi cum knaintam kn fruntea ei spre Casa lui Dumnezeu, kn mijlocul strigqtelor de bucurie wi mulyqmire ale unei mulyimi kn sqrbqtoare.

42:5 Pentruce te mkhnewti, suflete, wi gemi knlquntrul meu? Nqdqjduiewte kn Dumnezeu, cqci iarqw Kl voi lquda; El este mkntuirea mea wi Dumnezeul meu.

42:6 Kmi este mkhnit sufletul kn mine, Dumnezeule; de aceea la Tine mq gkndesc, din yara Iordanului, din Hermon, wi din muntele Miyear.

42:7 Un val cheamq un alt val, la vuietul cqderii apelor Tale; toate talazurile wi valurile Tale trec peste mine.

42:8 Ziua, Domnul kmi dqdea kndurarea Lui, iar noaptea, ckntam laudele Lui, wi knqlyam o rugqciune Dumnezeului vieyii mele.

42:9 De aceea, zic lui Dumnezu, Stknca mea: ,,Pentruce mq uiyi? Pentruce trebuie sq umblu plin de kntristare, supt apqsarea vrqjmawului?``

42:10 Parcq mi se sfqrkmq oasele cu sabia cknd mq batjocoresc vrqjmawii mei, wi-mi zic nekncetat: ,,Unde este Dumnezeul tqu?``

42:11 Pentruce te mkhnewti, suflete, wi gemi knlquntrul meu? Nqdqjduiewte kn Dumnezeu, cqci iarqwi Kl voi lquda; El este mkntuirea mea wi Dumnezeul meu.