90:1 (O rugqciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu.) Doamne, Tu ai fost locul nostru de adqpost, din neam kn neam.

90:2 Knainte ca sq se fi nqscut munyii, wi knainte ca sq se fi fqcut pqmkntul wi lumea, din vecinicie kn vecinicie, Tu ewti Dumnezeu!

90:3 Tu kntorci pe oameni kn yqrknq, wi zici: ,,Kntoarceyi-vq fiii oamenilor!``

90:4 Cqci knaintea Ta, o mie de ani sknt ca ziua de ieri, care a trecut, wi ca o strajq din noapte.

90:5 Ki mqturi, ca un vis: dimineaya, sknt ca iarba, care kncolyewte iarqw:

90:6 knflorewte dimineaya, wi crewte, iar seara este tqiatq wi se usucq.

90:7 Noi skntem mistuiyi de mknia Ta, wi kngroziyi de urgia Ta.

90:8 Tu pui knaintea Ta nelegiuirile noastre, wi scoyi la lumina Feyei Tale pqcatele noastre cele ascunse.

90:9 Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet.

90:10 Anii vieyii noastre se ridicq la waptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; wi lucrul cu care se mkndrewte omul kn timpul lor nu este deckt trudq wi durere, cqci trece iute, wi noi sburqm.

90:11 Dar cine ia seama la tqria mkniei Tale, wi la urgia Ta, awa cum se cuvine sq se teamq de Tine?

90:12 Knvayq-ne sq ne numqrqm bine zilele, ca sq cqpqtqm o inimq knyeleaptq!

90:13 Kntoarce-te, Doamne! Pknq cknd zqbovewti? Ai milq de robii Tqi!

90:14 Saturq-ne kn fiecare dimineayq de bunqtatea Ta, wi toatq viaya noastrq ne vom bucura wi ne vom veseli.

90:15 Knveselewte-ne tot atktea zile ckte ne-ai smerit, tot atkyia ani ckt am vqzut nenorocirea!

90:16 Sq se arate robilor Tqi lucrarea Ta, wi slava Ta fiilor lor!

90:17 Fie peste noi bunqvoinya Domnului Dumnezeului nostru! Wi kntqrewte lucrarea mknilor noastre, da, kntqrewte lucrarea mknilor noastre!